1. Flora bacteriană din sistemul nostru digestiv și importanța ei pentru sănătate
Dacă n-aţi aflat încă, e bine să ştiţi că cele mai multe probleme de sănătate îşi au originea primară în tubul digestiv. Studiile ştiinţifice au demonstrat acest lucru cu multe decenii în urmă, iar publicaţiile de nutriţie abundă în detalii privind rolul digestiei în menţinerea sau amelioararea sănătăţii. Este foarte important ce mâncăm, cum mâncăm şi cât de sănătoasă este flora bacteriană dezvoltată în tubul nostru digestiv. Considerată mai nou ca un organ distinct al sistemului digestiv, flora bacteriană din intestinul uman numără în medie 100 000 miliarde de micro-organisme, care fac parte din peste 1000 de specii diferite. Numită şi microbiota intestinală, flora bacteriană cântăreşte 1-2 Kg şi are un rol decisiv în funcţionarea sistemului digestiv şi imunitar (apărare naturală, globule albe, anticorpi etc.). Dacă nu avem grijă de acest organ, constituit din miliarde de bacterii, efectul la care se ajunge în scurt timp este degradarea funcţiei digestive şi, în continuare, afectarea gravă a sănătăţii. Dintre duşmanii de moarte ai florei bacteriene, amintesc: administrarea de antibiotice, toxinele şi aditivii alimentari nocivi, ingeraţi o dată cu hrana, poluarea mediului ambiant, infecţiile netratate, stresul prelungit etc. Pe bună dreptate, ne întrebăm cum putem să luptăm eficient împotriva acestor duşmani redutabili. În primul rând, cel mai înţelept lucru ar fi să avem grijă de noi şi să evităm ceea ce ne face rău. În al doilea rând, putem construi şi modula o floră bacteriană sănătoasă apelând la alimentele probiotice şi prebiotice.
2. Ce sunt probioticele?
Probioticele sunt bacterii vii, care, consumate cu regularitate şi în cantitate suficientă, exercită o acţiune de dezvoltare a bacteriilor bune din flora bacteriană a tubului digestiv, în detrimentul bacteriilor rele, efectul final fiind îmbunătăţirea stării de sănătate. Probioticele care ajung în tubul digestiv reechilibrează,deci, flora bacteriană şi o fac mai rezistentă împotriva agresiunilor.
Au fost identificate cinci strategii diferite de acţiune a probioticelor:
- Acţiunea asupra sistemului digestiv – Probioticele digeră fibrele alimentare indigeste din intestin, ameliorând tranzitul intestinal şi recuperând elementele valoroase rezultate în urma digestiei: vitamine, minerale, acizi graşi şi proteine. Ele au efect curativ asupra diareei, colitei ulceroase, intestinului iritabil şi diferitelor infecţii intestinale;
- Refacerea şi revigorarea mucoasei intestinale – Este posibilă prin stimularea celulelor intestinale în acţiunea de căptuşire cu mucus a pereţilor intestinali, astfel încât bacteriile patogene să nu poată trece în sânge;
- Acţiunea antimicrobiană – Probioticele generează anumite substanţe cu rol de inhibare a invaziei bacteriilor patogene şi a virusurilor. În plus, probioticele intră în competiţie pentru hrana din intestin cu bacteriile patogene. Un număr sporit de bacterii probiotice reuşeşte să sufoce, lăsând fără hrană, bacteriile patogene;
- Modularea sistemului imunitar – Deşi nepatogene, anumite bacterii probiotice imită aparenţa bacteriilor patogene, cauzatoare de infecţii. Efectul obţinut este că sistemul nostru imunitar devine mai vigilent, rămâne în alertă şi produce anticorpi;
- Acţiune anticancerigenă – Bacteriile probiotice produc anumite enzime şi antioxidnti, care ajută la distrugerea radicalilor liberi, care generează tumorile maligne.
Există o mare varietate de alimente probiotice comercializate sau făcute în casă. Cele mai multe din ele conţin bacterii din speciile Lactobacillus şi Bifidobacterium. Dintre alimentele probiotice recomandate în alimentaţie, amintim aici produsele lactate fermentate (iaurtul, chefirul etc), murăturile şi băutură Kombucha.
Deşi puţini oameni cunosc băutura Kombucha, eu o consider alimentul probiotic cel mai sănătos şi cel mai eficient pentru menţinerea unei flore bacteriene cu o dominanţă pregnant benefică. Argumente? Kombucha este o băutură pe care ne-o putem prepara noi înşine, în casă, fără să fim dependenţi de alţii. Numită şi băutura longevităţii, Kombucha conţine o abundenţă impresionantă de enzime, microorganisme sănătoase, vitamine, minerale, bionutrienți şi alte substanţe naturale binefăcătoare. Acestea sunt rezultatul procesului de fermentare naturală, timp de 8-12 zile, a ceaiului negru îndulcit şi răcit, folosind o ciupercă de forma unei membrane gelatinoase, numită Kombucha. Băutura longevităţii stimulează sistemul imunitar, optimizează digestia, previne diabetul zaharat , bolile cardiovasculare şi reumatice, combate tulburările urinare, ameliorează metabolismul ficatului şi plămânilor, impiedică dezvoltarea tumorilor canceroase, previne cataracta şi creşte acuitatea vizuală. Ideală pentru menţinerea frumuseţii şi tinereţii, băutura longevităţii menţine starea de sănătate a pielii şi previne formarea ridurilor.
Nu vreau să fiu exclusivistă şi să neg beneficiile celorlalte produse probiotice. Le-am apreciat şi eu, înainte de a cunoaşte băutura Kombucha. Acum, însă, când mă gândesc la produsele lactate fermentate, mi se declanșează în minte multiple întrebări de precauţie: Oare vacile de la care provin aceste produse, sunt sănătoase? Care este încărcătura hormonală a acetor produse? Ce fel de hrană consumă aceste vaci? Oare au văzut vreodată iarbă? Igiena fabricării acestor produse a fost respectată cu stricteţe? Sau poate s-a exagerat în spălarea ustensilelor şi vaselor, iar acestea au fost contaminate cu detergenţi…
În ceea ce priveşte legumele şi fructele murate, acestea conţin, de obicei, foarte multă sare, care devine agresivă pentru organism şi anulează în mare parte efectul probiotic.
3. Ce sunt prebioticele?
Prebioticele sunt glucide nondigerabile care servesc drept hrană pentru probiotice. Dacă despre probiotice se vorbeşte destul de mult, prebioticele sunt aproape necunoscute. La o întâlnire, unde am vorbit despre prebiotice, un distins naturist m-a atenţionat că nu se spune ,,prebiotice’’, ci ,,probiotice’’. I-am explicat că sunt lucruri complet diferite şi, prin urmare, au un nume diferit, deşi asemănător.
Ce se întâmplă cu o populaţie de bacterii benefice din tubul nostru digestiv, care nu are ce mânca? În mod cert, nu se mai dezvoltă, îşi reduce dimensiunile, iar în cele din urmă dispare. Dacă însă asigurăm hrană necesară probioticelor, acestea proliferează şi devin dominante, în defavoarea bacteriilor patogene.
Nu toate glucidele nedigerabile sunt prebiotice. În mod curent, prebioticele cele mai valoroase sunt reprezentate de o categorie de carbohidraţi, numită fructani. Din această categorie fac parte inulina şi fructo-oligozaharidele, substanţe prezente sub forma unui gel care nu este digerat de organismul nostru, dar care, susţine procesul de fermentare din intestinul gros, absorbind colesterolul şi toxinele.
Alimentele în care regăsim din abundenţă inulină şi fructo-oligozaharide sunt tuberculii de topinambur, rădăcina de cicoare şi rădăcina de păpădie. În cantităţi mici, aceste substanţe valoroase se găsesc şi în ceapă, banane, sparanghel, praz, grâu şi usturoi.
Locul de top deţinut de topinambur în rândul alimentelor prebiotice este dat de conţinutul ridicat în inulină şi fructo-oligozaharide. Tuberculii de topinambur mai conţin şi cei opt aminoacizi indispensabili, pe care organismul uman nu-i poate sintetiza şi anume: arginina, valina, histidina, izoleucina, leucina, lizina, triptofanul şi fenilalanina. Pe lângă aceşti aminoacizi valoroşi, în compoziţia topinamburului se disting pectine, vitamine ( B1, B2 şi C) şi un număr impresionant de minerale: calciu, magneziu, fier, mangan, potasiu, sodiu, siliciu, zinc şi sulf. Dintre plantele cultivate, topinamburul are cel mai ridicat conţinut de siliciu, mineral cu rol recunoscut în sănătatea pancreasului şi în reconstrucţia oaselor şi cartilajelor.
Sub acţiunea sucului gastric şi a enzimelor specifice, inulina şi fructo-oligozaharidele din topinambur se scindează parţial în molecule de fructoză şi lanţuri scurte de fructoză, favorizând intrarea în circulaţia sanguină. Partea cea mai însemnată, rămasă nescindată ajunge în intestin, unde captează substanţele toxice pentru organism, precum: metalele grele, radionuclizii, cristalele de colesterol, diferiţi compuşi toxici ce pătrund în organism odată cu hrana sau iau naştere datorită activităţii microbilor ce trăiesc în intestin. Concomitent, fibrele şi mineralele din topinambur stimulează capacitatea de contractare a pereţilor intestinali, ceea ce accelerează curăţarea organismului de toxine, de alimentele neprelucrate şi de substanţele dăunătoare. Efectul prebiotic al inulinei şi al fructo-oligozaharidelor din topinambur se manifestă din plin în intestinul gros, unde aceste substanţe fac deliciul bacteriilor probiotice, contribuind la dezvoltarea lor, cu efecte deosebit de favorabile asupra sănătăţii.
Personal, consum topinamburul sub formă de pulbere stabilizată prin mineralizare. Sunt convinsă că acest produs întăreşte imunitatea, optimizează metabolismul, previne şi combate obezitatea, reduce glicemia, fortifică sistemului osos şi articular, scade tensiunea arterială, previne cancerul, suprimă durerille şi neplăcerile legate de vârstă: reumatism, artroze, astm, oboseală.
4. Combinația kombucha-topinambur dă naștere la un produs simbiotic deosebit de benefic pentru sănătate
Alimentele simbiotice reprezintă idealul pentru o alimentaţie sănătoasă, deoarece conţin atât probiotice, cât şi prebiotice. Prin folosirea alimentelor simbiotice, reuşim să îmbunătăţim rapid şi eficient flora bacteriană intestinală. În mod practic, e bine să se consume o linguriţă de topinambur – pulbere mineralizată, cu circa 100 ml de băutură fermentată Kombucha. Nu este recomandabil să amestecăm cele două produse decât în gură. Beneficiem astfel de enzimele generate la acest nivel şi, în plus, facilităm transmiterea unor semnale biologice subtile între gură, creier şi tubul digestiv. Aşadar, pulberea mineralizată de topinambur se ia cu băutura kombucha, se amestecă bine în gură şi se ţine până ce amestecul devine fluid şi omogen, după care se înghite. Administrarea pulberii mineralizate de topinambur, împreună cu băutura kombucha este recomandabil să se facă la un interval de 15 minute înainte de mesele principale. Durata recomandată a ,,tratamentului’’ este de 18 zile. Procedând astfel, bacteriile prebiotice din tubul digestiv se multiplică rapid şi asigură baza sănătăţii pe care ne-o dorim cu toţii.
Articol realizat de:
GEORGIANA CAUCEAN
Consilier nutriție
ALIMENTE GERIATRICE SRL
Romanian